Azoospermia non-obstructiva este definita in literatura de specialitate drept absenta spermatozoizilor in ejaculat ca urmare a unui esec in spermatogeneza, reprezentand cea mai severa forma de infertilitate masculina. Etiologia sa este fie datorata unei afectari testiculare intrinseci, fie unei productii inadecvate de gonadotropina.
Azoospermia non-obstructiva – ce este si din ce cauze apare
Azoospermia reprezinta o absenta completa spermatozoizilor in ejaculat. Trebuie realizata o distinctie daca aceasta absenta apare ca urmare a unei obstructii (azoospermia obstructiva) sau ca urmare a unei productii anormale de spermatozoizi (azoospermie non-obstructiva). Din punct de vedere statistic, un procent de pana la 2% din barbatii din lume nu au o cantitate masurabila de spermatozoiziin sperma, azoospermia reprezentand pana la 10% din cazurile de infertilitate masculina. Problema apare fie de la nastere, fie ulterior in viata.
Sunt cunoscute multiple cauze pentru azoospermia non-obstructiva, inclusiv:
- Anomalii genetice – in aceasta categorie se includ microdeletiile de cromozom Y si anomalii de cariotip (cea mai comuna este sindromul Klinefelter si apare cand un barbat are un cromozom X in plus); un procent de pana la 10% dintre pacientii care se confrunta cu azoospermie non-obstructiva vor prezenta anomalii genetice depistabile care conduc la o productie redusa de spermatozoizi
- Dezechilibre hormonale – in situatia in care exista o deficienta sau absenta de hormoni pituitari, productia spermatozoizilor nu poate aparea. Barbatii care iau sau au luat steroizi pot prezenta dezechilibre la nivelul hormonilor implicati in productia de spermatozoizi
- Radiatii si substante toxice – expunerea la substante chimice precum metale grele, chimioterapie si radioterapie pot afecta productia spermatozoizilor; din acest motiv este recomandata conservarea spermatozoizilor inainte de inceperea chimioterapiei sau radioterapiei
- Medicamente – expunerea la anumite substante medicamentoase poate influenta negativ productia de spermatozoizi; un exemplu este reprezentat de suplimente ce contin testosteron, care pot perturba functionarea normala a sistemului reproducator masculin
- Diverse afectiuni medicale – anumite tipuri de tumori pituitare, cancerul testicular, testiculele necoborate (criptorhidism) si diverse cauze imunologice (orhita post-pubertala) pot afecta productia de spermatozoizi
- Varicocel – varicocelul este reprezentat de vene umflate la nivelul scrotului, care au un impact negativ asupra productiei de spermatozoizi
Diagnostic si tratament pentru azoospermia non-obstructiva
In primul rand este important un diagnostic corect al azoospermiei, care incepe cu doua mostre de sperma, colectate in momente diferite pentru ca exista variatii in compozitie ce apar natural; este important ca mostra sa fie adusa in laborator in maxim o ora si recipientul sa fie pastrat la temperatura corpului. Inainte de prelevare, este indicata evitarea ejacularii cu 2-5 zile inainte pentru ca organismul sa poata produce cel mai mare numar de spermatozoizi posibil. Daca la analiza de baza nu sunt depistati spermatozoizi, se introduce mostra intr-o centrifuga si reanalizata, existand posibilitatea de a gasi spermatozoizii ascunsi (criptozoospermie).
O varianta de tratament pentru barbatii care se confrunta cu azoospermie non-obstructiva este reprezentata de terapie hormonala care ajuta la ameliorarea deficientelor hormonale; aceasta poate include hormon foliculostimulant (FSH), gonadotropina corionica umana (HCG), clomifen, anastrozol sau letrozol.
Barbatii care prezinta un raport anormal de testosteron si estradiol pot primi inhibitori de aromataza, care imbunatatesc concentratia si motilitatea spermatozoizilor. Evitarea substantelor toxice si ajustarea medicatiei de catre medic (cand situatia o impune) poate contribui de asemenea la un numar crescut de spermatozoizi.
In ceea ce priveste varicocelectomia (interventia chirurgicala a varicocelului), ce presupune legarea venelor afectate si redirectionarea fluxului sanguin catre venele sanatoase, este utila, insa este recomandata in cazurile severe. Un procent de pana la 40% dintre barbati observa ca spermatozoizii revin in sperma dupa aceasta interventie.
Azoospermia non-obstructiva si fertilitatea
In trecut, medicii specialisti in fertilitate considerau ca barbatii care se confruntau cu probleme in productia spermatozoizilor puteau sa aiba copii doar cu sperma donata sau adoptand. Insa, adeseori biopsiile testiculare ale pacientilor cu azoospermia non-obstructiva indica prezenta spermatozoizilor; desi acestia pot avea o motilitate redusa, sunt folositi pentru injectia intracitoplasmatica a spermei (ICSI) in timpul fertilizarii in vitro (FIV). Dupa cateva ore de incubatie in vitro, spermatozoizii extrasi testicular prezinta o oarecare motilitate; absenta initiala a motilitatii nu reflecta neaparat viabilitatea acestora.
Metodele de recuperare a spermatozoizilor viabili in cazul acestor pacienti includ aspiratie testiculara cu ac fin (TESA), aspiratie percutana epididimala a spermatozoizilor (PESA), extractia testiculara a spermatozoizilor (TESE) si extractia microchirurgicala a spermatozoizilor din testicul (micro-TESE).
Prin aceste interventii, efectuate sub anestezie generala, pot fi obtinuti spermatozoizi care ajung folositi ulterior in tehnicile de reproducere asistata. In situatia in care exista o cauza genetica pentru azoospermia non-obstructiva, este indicata testarea genetica inainte de procedurile mentionate. Criteriile tipice pentru o productie defectuoasa de spermatozoizi, inclusiv un nivel ridicat de FSH sau reducerea volumului testicular, nu anticipeaza pacientii care vor prezenta spermatozozi viabili in timpul interventiei de extractie.